Stătea în scaunul vechi de lemn și își răsucea o șuviță din părul lui moale și blond. Ochii săi verzi priveau singuratic spre marea de stele ce pregătea o seară senină, superbă: lună plină, stele, dragoste și un minunat foc de tabără.
A luat cu blândețe chitara de grif și a poziționat-o cu atenție în poala lui.
Of, e cea mai nocorocasă chitară, pentru că are parte de dragostea și gingășia lui. Aș vrea să fiu eu griful chitării pe care o atinge cu atât de multă finețe gentilă, degetele lui să atingă fiecare coardă sensibilă din corpul meu aproape în extaz. Cât aș vrea să știe că îl iubesc și că mirosul lui e și acum imprimat în mintea mea. Mi-a îmbătat sufletul cu frumusețe și dragoste oarbă față de el gândi Maya, puțin roșie în obraji.
Întreaga tabără părea că se închină la măreția cântecelor lui Liam. Era în centul atenției și nu îi păsa de asta; el vroia doar să-și lase sufletul să curgă pe corzile chitării. Cânta cele mai minunate melodii de dragoste și părea că le trăiește cu fiecare notă mai intens. Dar mai mult decât orice era în jurul atenției copilei ce îl privea ca pe ceva sfânt.
Ea nu era chiar o copilă, dar el așa o alinta, sau îi spunea sunshine. Ar fi vrut să se ducă la el și să îi spună ceva. Orice. Dar era prea timidă...
Oricum, noaptea a trecut cu el cântând până la miezul nopții cu ceilalți hipnotizați în jurul lui. Copila adormise devreme, cu capul lângă griful chitării lui Liam.
Ce nu știa Maya era că blondul chitarist a stat treaz până în zorii zilei privind-o cum doarme și având grijă de ea, doar pentru ca Maya să poată dormi liniștită, vegheată de cel care o iubea cel mai mult. Doar că Liam nu avea curajul să îi spună cât de mult o dorea și că toate cântecele de dragoste erau doar pentru ea. O dorea mai mult decât orice, doar pentru el... Dar îi era teamă să îi spună...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu